Posted on

Interpretarea de conferință, indispensabilă în lumea globalizată

Spre deosebire de traducerea clasică, în care traducătorul are la dispoziție timp de gândire, de cântărire și alegere a termenilor potriviți, de verificare și revizuire pentru a șlefui frazarea finală, interpretul nu dispune de un asemenea lux.

Interpretul este acea persoană care funcționează ca o interfață verbal-relațională între doi sau mai mulți interlocutori care vorbesc limbi diferite, ajutându-i să poarte și să finalizeze conversații, adesea cu mare grad de importanță diplomatico-militară sau economico- socială.

A învăța corect limba maternă este o realizare pe care nu toți oamenii o reușesc. A învăța una sau mai multe limbi străine la un nivel de performanță înalt, fluent, cursiv și corect, cu un bagaj lexical mare, intră deja în sfera performanțelor și abilităților speciale, deja de aici numărul subiecților se rarefiază.

Dar a reuși să folosești cele două limbi stăpânite perfect – cea maternă și cea străină – în mod simultan și paralel, spontan și cu o viteză de producere cel puțin la fel de mare ca aceea a vorbitorilor pentru care se face interpretarea – ține de capacități și abilități din zone de vârf ale performanței lingvistice și de comunicare.

Interpretarea de conferință este una din slujbele cu cel mai mare consum nervos, care antrenează o arie extrem de mare a cortexului, fapt dovedit în studii științifice care se derulează de peste o jumătate de secol.

Interpretul – un ceas fără eroare

Interpretul trebuie să funcționeze ca un ceas, indiferent de starea în care se află sau de problemele pe care le-a lăsat acasă. Odată făcută „încălzirea”, maratonul începe nemilos, necruțător, fără a lăsa mult timp pentru respirat.

Fie că se află în spatele vorbitorilor – interpretariat consecutiv, așezat sau însoțindu-i în mișcare, fie că rămâne doar o voce în cască – interpretariat simultan, prezența fiindu-i disimulată în cabina din spatele sălii, interpretul este „în corzi”, atenția sa e încordată la maximum, iar tranziția între cele două limbi se face spontan, rapid, se caută cuvinte echivalente, se descâlcește ordinea cuvintelor și se reașază pentru a respecta topica limbii țintă, se iau notițe sau se memorează începutul frazei pentru a nu-l uita, și a nu trunchia fraza tradusă.

Limba germană, de pildă, are obositorul obicei de a plasa predicatele sau verbele propriu-zise din predicatele compuse la urma frazei lungi, după șirul întreg de complemente directe, fără a avea milă de interpretul care, în așteptarea loviturii de grație a predicatului, este condamnat să țină minte toate aceste importante complemente.

Limba engleză începe cu șirul de adjective și grupuri de cuvinte cu valoare adjectivală, în urma cărora sosește, gâfâind, substantivul. Este, de aceea, fiecare interpretare ca un exercițiu de gimnastică la bârnă sau paralele, un efort al echilibrului, un dans pe sârmă, cu salturi și tzukahare care nu se văd, nu primesc aplauze, dar sunt acolo, atât de importante și atât de indispensabile.

Interpreții – indispensabili în lumea globalizată

Și pentru că veni vorba de indispensabilitatea interpreților, iată azi, în acest veac globalizat,  ei sunt de crucială trebuință pretutindeni unde se întâlnesc oamenii planetei, de la sălile de conferințe ale Uniunii Europene și toate întâlnirile diplomatice, până la satele prăfuite și bătute de soartă ale Afghanistanului, de la masa de tratative strategice, economice și politice până la sala în care se comunică mari descoperiri științifice, de la patul bolnavului adus din țara sa pentru a fi tratat de boala ce-i amenință viața și până la sala de căsătorii, sau cea de tribunal, sau arestul poliției, în care e de lămurit soarta și viața oamenilor, binele și răul, dreptul și îndatorirea ce stă în față fiecăruia.

O lingua franca ar exista, zice-se, însă totuși sunt destui care nu i-au pătruns tainele și nu-i pot folosi potențialul de comunicare, sau, insuficient de siguri pe ei, preferă serviciile unui interpret calificat, pentru a fi siguri că toată vorbirea s-a înțeles aidoma sensului cu care a fost emisă.

Responsabilitate maximă

În această privință, responsabilitatea interpretului este maximă. Vorbind de întâlniri diplomatice, de înțelegeri strategice, ultimative chiar, este de crucială importanță ca fiecare cuvânt, fiecare nuanță să fie tradusă întocmai, împreună cu intenția din spatele ei, așa cum a fost exprimată de vorbitor.

Sau poate – uneori – chiar îndreptând excesele vorbitorului și completând – cu tact și diplomație învățată din mers – nuanțele de politețe menite să prevină dezastrul.

Pentru că „un răspuns blând potolește mânia” și cu adevărat, fără a exagera, de multe ori viața și moartea, pacea sau războiul stau în puterea limbii interpretului.

Dacă lucrurile decurg bine, evenimentul se încheie, se trag concluzii, se scriu articole și dări de seamă și mai apoi se pun în practică cele discutate.

Dar dacă într-o comunicare de maximă importanță interpretul a greșit un cuvânt esențial, sau nu a redat o nuanță a ideii, sau a formulat o frază la afirmativ în loc de negativ, se declanșează un adevărat tsunami, cu consecințe uneori ilare, alteori de-a dreptul grave pentru urmările întrevederii respective.

În serviciul dumneavoastră

Interpreții, așadar, sunt acei oameni fără de care nu vă veți putea derula afacerea internațională, nu veți putea avea discuții fructuoase pe plan politic sau nu veți putea înțelege conferința colegului din Arabia Saudită care vorbește despre o importantă descoperire științifică.

Pentru a vă putea oferi serviciile lor, interpreții au în spate ani întregi de muncă istovitoare, de exercițiu, învățare, de greșeli și de foarte mult stres.

Mai mult decât un actor care repetă pentru a o mia oară același rol, interpretul este curentat de fiecare dată de aceeași emoție care-l stoarce de energie, pentru că este conștient de responsabilitatea muncii sale și dorește foarte mult să facă performanță, știind mai ales că nu există butonul „delete”, că nu poate revizui și nu are luxul de a o lua de la capăt și a se mai gândi.

Trimite o întrebare echipei noastre de experți lingviști info@babylonconsult.ro.

Când angajați un interpret, amintiți-vă că aveți înainte un om a cărui minte lucrează într-un ritm mult mai intens decât a celor din jur în acele momente, un om care se pune la dispoziție pentru a fi traversat de fluxurile de cuvinte venite din două sau chiar mai multe limbi, pe care, asemeni unui transformator de înaltă tensiune, trebuie să le convertească în unități de sens relevante pentru fiecare interlocutor. Iar la sfârșitul întrevederii, după ce tot ce trebuia să se spună s-a spus, nu uitați că acolo sus, pe firmamentul succesului, lucește și steaua interpretului.

Posted on

Summitul RBL 2020 “Overcoming our Blind Spots”

În perioada 18 – 19 martie 2020 are loc Summitul Romanian Business Leaders 2020 “Overcoming our Blind Spots”. Summitul din acest an reunește peste 350 de lideri și antreprenori din businessul românesc.

 

Pe parcursul celor două zile ale lunii martie, la J.W. Marriott Grand Hotel, Summitul RBL 2020 va avea 9 sesiuni de discuții, dezbateri, live-talks și keynote speeches pe teme de interes pentru businessul românesc.

Pe scenă vor urca peste 20 de vorbitori români și străini care vor dezbate subiectele fierbinți ale momentului, atât la nivel global, de business sau personal.

Vor fi prezentate 4 perspective despre lucrurile pe care nu le observi, în pofida bunelor tale intenții, lucruri care pot schimba lumea din jurul tău. În afaceri, aceste blind-spots îți pot schimba perspectiva.

Posted on

Perspective ale limbajului și răspândirea informației în era digitală

De-a lungul istoriei, limbajul a evoluat constant, iar natura profundă și complexă a modului în care comunicăm este, probabil, motivul pentru care suntem specia dominantă pe Pământ.

Am evoluat mult de la pictura peșterilor și dansul de război al strămoșilor noștri și de când comunicarea scrisă era nouă (acum 30.000 de ani); acum am trecut pragul de 1.000.000 de cuvinte doar în limba engleză.

Tehnologia a fost întotdeauna unul dintre factorii majori în evoluția limbajului și a comunicării, dar în ultimii ani, odată cu apariția tehnologiei digitale, aceste lucruri au fost transformate complet, posibil pentru totdeauna.

Pe tărâmul limbilor naturale – engleza, italiana, japoneza – cuvintele și alte expresii gramaticale preiau noi semnificații, care pornesc ca bază ale unui sens preexistent. Comunicarea umană are rădăcini evolutive profunde, caracterizate prin natura sa inerent cooperantă. Și când apare, se schimbă și continuă să evolueze în diferite contexte de utilizare: folosirea ei fiind chiar motorul schimbării limbii.

În timp ce acesta este un proces natural, noua tehnologie avansează prin mijloace disponibile pentru interacțiunea interpersonală.

Nu există nicio îndoială că digitalizarea și internetul au redefinit modul în care comunicăm. Putem comunica pe distanțe uriașe, putem lua legătura cu oameni pe care, în trecut, nu am fi avut ocazia să îi întâlnim.

Internetul, probabil cea mai mare evoluție în comunicare, este construit în sine pe o bază a limbajului. După cum spunea Bill Gates, “conținutul este rege”, iar internetul este guvernat de cuvântul scris.

Ca urmare a nenumăratelor metode pe care le putem folosi acum pentru a comunica, limba noastră s-a diversificat și în moduri pe care probabil că nu le-am prezis niciodată.

Mai simplu spus – acum sunt multe alte cuvinte. Internetul, cu straturile sale de interconectare și nesfârșite surse de inspirație, a dus la nenumărați termeni și completări la vocabularul nostru.

Aceasta include lucruri precum abrevierile acum recunoscute oficial, cum ar fi „lol” (râs), care nu sunt folosite exclusiv pe tărâmul digital – mulți dintre noi vor fi auziți spunând „lol” cu voce tare. Inevitabil, unele dintre modalitățile prin care lumea digitală a afectat limbajul au fost mai puțin pozitive.

Acesta a fost și cazul Federației Mondiale de Taekwondo, care a fost obligată să-și schimbe numele din cauza “conotațiilor negative” asociate cu inițialele sale (WTF) – termen din argoul online, folosit în mesajele text și pe site-urile de rețele sociale, pentru a arăta surprinderea, enervarea sau nepăsarea.

Organizația folosise numele anterior de când a fost înființată în 1973. Cu toate acestea, “În era digitală, acronimul federației noastre a dezvoltat conotații negative care nu au legătură cu organizația noastră, și de aceea a fost important să redenumim pentru a relaționa mai bine cu fanii noștri”, declara Choue Chung, președintele organizației. Adaptarea la era digitală nu a fost ușoară pentru Federația Mondială de Taekwondo.

Într-o lume în care cuvintele pot sa apară, să dispară și să-și asume un sens nou într-un spațiu atât de scurt de timp, a ține pasul cu limbajul nostru în evoluție nu a fost niciodată mai important.

Era informației sau era digitală se caracterizează tocmai prin capacitatea indivizilor de a transfera și comunica informații într-un mod liber și de a avea acces instantaneu la informații care ar fi fost dificil sau imposibil de găsit anterior.

Prin proiectul “Poeme in subteran”, o poezie scrisă de Marin Sorescu, tradusă în limba engleză cu ajutorul unor poeți irlandezi, înainte de 1990, poate fi citită astăzi în metrourile londoneze. Este un proiect care are mai bine de 30 de ani, fiind lansat în 1986, la inițiativa scriitoarei americane Judith Chernaik, care a dorit să contribuie astfel la popularizarea acestui gen literar.

Așadar, prin expunerea la un poet sau la opera lor, faptul că oamenii citesc acele cuvinte pe naveta lor și apoi merg și o caută este o dovadă a puterii mediului și cuvintelor. În acele condiții, emoțiile și rezonanțele au capacitatea de a-i prinde pe oameni cu garda jos.

Vremurile se schimbă, dar puterea poeziei ca formă de artă educativă și emotivă nu se va schimba niciodată.

De la începutul secolului XXI, dispozitivele, aplicațiile și platformele de comunicații digitale au inundat lumea comunicării interpersonale între indivizi din întreaga lume.

Pe de o parte, o astfel de conexiune poate avea implicații pozitive pentru socializare, implicare în viața socială și politică a societății. Cu toate acestea, efectele negative au loc și ele, prin folosirea excesivă a argoului din social media care poate duce la afectarea abilităților verbale și scrise.

Posted on

Pot ajuta serviciile de traducere la creșterea unei afaceri?

În lumea afacerilor, comunicarea este totul. Indiferent dacă este vorba de comunicarea cu angajații, partenerii de afaceri sau autorități din lumea afacerilor; capacitatea de a conversa în mod coerent este imperativă pentru a ajuta afacerea să aibă succes.

Într-o economie globală, un business trebuie să opereze în mai multe țări din lume, chiar și în cazul în care comunicarea poate fi o problemă majoră. Aici nu există loc pentru expresia „Pierdut în traducere”, deși practica obișnuită este angajarea unor traducători profesioniști pentru a trece de bariera lingvistică.

Chineză, rusă, arabă, germană … indiferent ce limbă este, o companie are nevoie de servicii de traducere pentru a putea progresa.

Rolul interpreților în tranzacțiile comerciale

Interpreții ajută comunicarea interculturală la întâlnirile face-to-face, conferințe video, interviuri și vizite în medii de afaceri. În esență, interpreții se ocupă de negocierile verbale, în timp ce traducătorii au grijă de comunicările scrise.

Aceștia trebuie să fie pricepuți în ambele limbi pentru a se asigura că nu există neînțelegeri între cele două părţi. De asemenea, este important ca ei să înțeleagă cultura ambilor reprezentanți. Limbajul corpului și gesturile mâinii nu sunt întotdeauna universale.

Fiecare industrie are aspecte specifice și terminologie care necesită o comunicare clară, așa că alegerea unui lingvist profesionist care să înțeleagă natura afacerii este vitală.

De exemplu, daca interpretul nu știe la ce se folosește o anumită mașină, nu va putea explica în mod eficient beneficiile utilizării acesteia unui potențial client sau partener de afaceri. Participanții la o reuniune au anumite obiective, de aceea este important ca punctele de vedere să fie clarificate și ca orice terminologie specifică să fie tradusă interpretată cât mai corect posibil.

Care este rolul interpreților și traducătorilor în afaceri?

Interpreții oferă ambelor părţi oportunitatea de a-și prezenta obiectivele și punctele de vedere într-un mod clar și precis. Cu un flux lin de comunicare, ambele părţi pot comunica mai confortabil și pot crea un mediu productiv.

Singurul dezavantaj este dacă interpretul realizează toate interacțiunile și astfel nu le oferă partenerilor de afaceri posibilitatea de a construi o relație proprie. Un lingvist va fi la îndemâna pentru a face clarificări, mai degrabă decât pentru a fi folosit ca mediu, pur și simplu pentru canalizarea informațiilor.

Utilizarea serviciilor profesionale de traducere reprezintă o investiție în orice afacere. Serviciile de traducere și interpretare pot permite companiei să ajungă la milioane de clienți. Vorbind cu clienții în limba lor maternă îi va face să se simtă în siguranță și vor fi mai dispuși să facă afaceri.

Competența din punct de vedere cultural va permite afacerii să evolueze în noul mediu.

Pe baza experienței lor, traducătorii profesioniști sunt în măsură să ia decizii în cunoștință de cauză. Acest lucru va asigura că informațiile sunt traduse în mod eficient în limba vizată. Pot explica cu ușurință produsul persoanelor care au nevoie de clarificări suplimentare despre ceea ce se oferă și știu exact cum să se adapteze stilului și terminologiilor pentru a garanta traduceri de calitate.

Ceea ce trebuie să știe companiile este faptul ca o comunicare inconsecventă poate duce la pierderea clienților și poate cauza daune reputației companiei. Acest lucru se întâmplă dacă un concept este tradus și considerat ca ofensiv pe piața țintită.

Cum pot ajuta traducătorii profesioniști? Ei cunosc cuvintele exacte care se potrivesc de la limba sursă la cea ţintă. Mai mult, ei înțeleg inclinația culturală a clienților. Prin urmare, cazurile de traduceri jenante sunt reduse.

Serviciile de traducere pentru afaceri sunt unul dintre numeroasele moduri de a duce afacerea la nivelul următor. Cu ajutorul serviciilor de traducere, companiile pot ajunge la potențiali clienți și își pot pune amprenta în diferite țări.

Apelarea la servicii profesionale de traducere atunci când crești o afacere este o investiție reală. Asta va ajuta afacerea să evolueze, poate lărgi audiența și crește vânzările.

Posted on

De ce traduceri?

Motto:

Deși vorbești pe înțeles/Eu nu te pot pricepe

 Eminescu, Luceafărul

A justifica azi, în luminatul și globalul secol XXI, de ce este nevoie de traduceri, pare a ține de locurile comune ale compunerilor de clasa a VII-a, în care elevii se antrenează pentru forme juvenile de apologetică pe teme dintre cele mai la îndemână și generoase ca desfășurare de argumente.

Demersul ar fi fost de o lăudabilă utilitate poate acum vreo trei secole și jumătate, de când cu Psaltirea în versuri a lui Dosoftei.  Ar fi fost și mai binevenit pentru a sufla mai mult vânt în pânze traducătorilor  secolului al XIX-lea, veac al spiritelor cosmopolite, aidoma aprigului Eliade de la noi, cel care visa să întemeieze o bibliotecă „universală” în limba română care să cuprindă toate operele de însemnătate ale marilor culturi de până atunci.

Care ar fi, așadar, un alt folos mai evident decât acela al schimbului de idei izvorâte din gândirea omenească de pretutindeni, în cadrilul acelui cross-pollination, cum îl numește englezul, adică – pardon! avem nevoie de traducere! – acelei învolburări mișcătoare de colo-colo a polenului fertil al spiritului omenesc care, asemeni plantelor, rodește frumos numai dacă a împărtășit cu alte flori sămânța viitoarei plante?

We are islands but never too far – da, suntem insule culturale ce formăm un mozaic multicolor al continentelor, dar nu izolate între ele, mereu legate, mereu comunicând prin – ce altceva decât – prin limba învățată, împărtășită, tradusă, mereu explicitată pentru alții, pentru ceilalți, pe care-i dorim aproape, cu care dorim să stăm de vorbă, să facem schimb de aur contra aur, să facem negoț cu de toate, cu de toate.

Coborând nițel mai jos spre tărâmuri mai mundane, desigur și incontestabil, fără traduceri astăzi, nimic, dar nimic nu ar mai funcționa pe nicăieri. Reducând demonstrația la absurd, să ne imaginăm într-un oraș o dimineață fără binecuvântarea traducerilor.

Media ar rămâne văduvită de știrile internaționale, de la dezastre și întâlniri oficiale și până la noua modă pentru căței din L.A. (Și vai! Ce ne-am face fără Hollywood?).

Tot arsenalul tehnologic ce ne înconjoară ne-ar prinde la mijloc, în neputința noastră de a-l îmblânzi, pentru că n-am putea descifra instrucțiunile.

Și foarte, foarte multe din cele ce îngurgităm toată ziua și de peste tot, și-ar păstra secretul rețetelor și conținutului, ca să nu mai vorbim de același secret în sens invers, care ar fi păzit cu strășnicie din calea celor din alte țări ce ne cercetează urbea spre desfătare.

Librăriile ar fi mai mult goale – indecent de goale! – filmele ar fi exclusiv din categoria mimică, pumni și gloanțe (limbaj universal), iar desenele animate i-ar frustra pe puști la culme, privându-i de jargoane de-ale adulților, traduse cu profesională fidelitate de meseriașii în ale sincronizării (sic!).

Gata cu întâlnirile de afaceri la sala de conferințe din centru și cu parteneriatele internaționale, gata cu festivalurile culturale, gata cu supratitrarea pieselor de teatru în alte limbi, gata cu orice explicație dată turistului la colț de stradă – cu excepția, poate, a unui  „price of calatory”.

Desigur că, în același timp, în lipsa a însăși noțiunii de traducere, ar dispărea poate țepoasele a aplica pentru un job, e un om determinat, am realizat că, urmărește în mod consistent și atâtea alte barbarisme calchiate și circulate cu râvnă.

Da, și am fi scutiți de o seamă de prostioare și idioțele ce sunt dealtfel traduse cu toptanul pe post de literatură motivațională, educațională, cei cinci pași ai… , ce să faci ca să… Cum să nu te… etc.

Și uite așa, în imaginara noastră urbe pură,  oriunde ar fi ea în lume, s-ar auzi numai vocea patriotului naționale și viața ar merge în rotocoale, mereu la fel, niciodată înnoită, într-o autofagie culturală care ar fi, de fapt, de departe lucrul cel mai trist dintre toate.

Pentru că provincialismul, acel periculos parochialism, copilul nescos din casă al oricărei comunități închise, se joacă cu temerile oamenilor, cu zonele de confort, dă cu mingea în toate emoțiile sociale și le zguduie, răscolindu-le și scoțând la iveală fobii și mentalități de omphalus mundi primitive, care fac tot mai grea empatia, înțelegerea și acceptarea aproapelui – care mi-a devenit aproape acum, azi, prin minunea acestui shrinking globe – acestei planete care se strânge, micșorându-și distanțele.

Să extragem deci cu milă cititorul din acest vortex către un ipotetic tărâm trist, fără traduceri, în care mai că l-am fi aruncat cu totul, și să revenim la advocating-ul – ei, da, cuvânt de import! – tălmăcirii, fie ea interpretare, subtitrare.

Să repopulăm universul vieții cotidiene cu sarea și piperul traducerilor de care ne lovim la tot pasul, adesea fără a conștientiza.

Să repunem în drepturi media cu ale ei știri culese din toată lumea, chiar dacă nu neapărat în mod foarte fericit.

Să reumplem rafturile librăriilor.

Să ne chemăm partenerii de afaceri, de politică, de cultură, să aliniem în spatele sălilor cabine pentru interpreți.

Să traducem literatură, instrucțiuni, rețete de mâncare, descrieri turistice, romane, poezie, eseuri și studii științifice, să descoperim și să redescoperim leacuri, stele și tot felul de taine ale Universului și să ne trimitem mereu, repede și țintit, toate acestea între noi, ca pe niște mingi într-un joc fără pauze și fără end game.

De ce traduceri? Cuvintele sunt de prisos când tocmai aflăm că în metroul londonez se lăfăie ca la ele acasă poezii ale lui Marin Sorescu, frumos traduse. Sau când tomuri întregi de toate felurile, minunat tălmăcite în toate limbile pământului, umplu librării, biblioteci și minți omenești.

De-ar ști oamenii câte datorează acestor cuminți soboli, traducătorii, care le aduc la ușă lumea cea mare, i-ar trata cu multă cinste, ca pe niște cetățeni de vază.

De-ar rosti în gând o binecuvântare de câte ori viața le merge bine datorită slovei tălmăcite, ar avea traducătorii tolba plină-ochi de good vibes.

De ce traduceri?

Pentru că, parafrazându-l pe Thoreau, the world is my back yard.

Adică – tradus – lumea e curtea din spatele casei mele.

De ce traduceri?

Pentru că mi-o fi mie de folos gardul curții, dar poarta va să fie mereu deschisă la plecare sau venire.

De aceea.

Ai nevoie de traducerea unor documente?

Trimite o întrebare echipei noastre de experți traducători – info@babylonconsult.ro. 

Posted on

5 moduri prin care subtitrarea îți crește vizibilitatea videoclipurilor

Poate te întrebi de ce subtitrare?

Comunicarea video a fost cel mai important instrument de promovare în 2019 și va fi și în 2020.

Beneficiile comunicării video.

  Conținut premium

…distribuit milioanelor de utilizatori

  Brand Safety

Control asupra comunicării

      Atenție ridicată

80% dintre utilizatori își
amintesc cel puțin un video din ultimele 30 de zile

Atunci când ai făcut tot posibilul să îți promovezi videoclipul, te-ai străduit să creezi un conținut original, ai optimizat titlul și descrierea, l-ai promovat pe rețelele de socializare, dar totuși rezultatele nu sunt vizibile iar numărul vizionărilor este scăzut.

Te întrebi unde ai procedat greșit? Ce este de făcut?

  1. Unele persoane nu pot sau nu vor sa pornească sunetul atunci când se uită la un videoclip

85% dintre videoclipurile de pe Facebook se urmăresc fără sunet.

  1. Subtitrarea ajută la îmbunătățirea înțelegerii

Multe persoane preferă să urmărească un videoclip cu subtitrare chiar dacă acest lucru nu este necesar pentru ei, dar o fac deoarece preferă suportul vizual atunci când urmăresc un videoclip iar subtitrarea le oferă posibilitatea de a citi și a înțelege mai bine.

Ai nevoie de subtitrarea unor materiale video? Trimite fișierele video echipei noastre de experți pentru o evaluare completă – traduceri@babylonconsult.ro.

  1. Spectatorii sunt mai captivați

Un studiu al PLYMedia a constatat că 91% dintre videoclipurile cu subtitrare sunt urmărite până la final, în comparație cu videoclipurile fără subtitrare care sunt urmărite până la final în proporție de 66%.

  1. Subtitrarea sporește acoperirea pe rețelele de socializare

Instapage a descoperit că videoclipurile cu subtitrare de pe Facebook au un public mai ridicat cu 16% față de cele fără subtitrare. 

Subtitrarea face o mare diferență în modul în care oamenii văd, reacționează și interacționează cu videoclipurile tale. 

Nu toată lumea vorbește limba ta. 

Conform unui studiu realizat de Common Sense Advisory, 72.1% dintre consumatori își petrec majoritatea timpului pe website-uri, aplicații web în limba lor și 56.2% dintre consumatori susțin că posibilitatea de a afla informații în limba lor este mai importantă decât prețul.

Ai nevoie de traducerea unor documente? Trimite o întrebare echipei noastre de experți lingviști – traduceri@babylonconsult.ro.

Întotdeauna trebuie să iei în considerare limba publicului tău ţintă.

  1. Subtitrarea îmbunătățește SEO (Optimizarea pentru motoarele de căutare)

Majoritatea motivelor enumerate până acum au un efect pozitiv asupra SEO. 

Dacă oamenii petrec mai mult timp vizionând videoclipurile tale, acest lucru se va vedea în poziției videoclipului tău în clasamente. 

Distribuirile joacă, de asemenea, un rol important, deoarece ajută la atingerea unui public mai larg, ceea ce automat va crește numărul de vizionări.

Chiar nu ai nimic de pierdut (cu excepția potențialului pentru mai multe vizionări). 

Este timpul să folosești subtitrarea!

Trimite fișierele video echipei noastre de experți pentru o evaluare completă – traduceri@babylonconsult.ro.

Posted on

Pronumele neutru „they“ a fost ales cuvântul anului

Pronumele neutru „they” a fost ales cuvântul anului de dicţionarul american online Merriam-Webster. 

“They” este folosit în limba engleză de un număr mare de persoane care refuză categoriile masculin /feminin.

Pronumele neutru “they” a mai fost ales cuvântul deceniului și de American Dialect Society, care studiaza evoluția limbii, ca emblemă a anilor 2010-2019.


“Când o parte fundamentală a limbii precum pronumele devine un indicator vital al tendințelor societății, lingviștii devin atenți”, a explicat lingvistul Ben Zimmer, care a prezidat la New Orleans, votul membrilor acestei organizatii americane fondată în 1889 și care este formată din lingviști sau universitari.


Căutările cuvântului “they” au crescut cu 313% în 2019 comparativ cu anul precedent, conform Merriam-Webster.

Mai puțină birocrație? Apeleză la experți în apostile.

traduceri@babylonconsult.ro

+40 722 22 30 10.