Top 10 mituri despre calitatea traducerilor

common_seo_myths

Domeniul traducerilor poate crea multe confuzii, în special dacă vă aflați în rolul de achizitor pentru firma dumneavoastră. Alegerea serviciilor de traduceri poate fi cu ușurință comparată cu situația în care vă duceți cu mașina la mecanic. Cum puteți ști ce se întâmplă cu adevărat sub capotă? În final, dacă nu cunoașteți limba în care a fost tradus textul, cum ați putea estima calitatea acestuia și trage la răspundere furnizorii?


Ca rezultat al acestui fenomen, majoritatea beneficiarilor de servicii de traducere recurg la diverse tehnici care, deși din perspectiva lor par logice, pot îngreuna procesul de asigurare a calității. În continuare regăsiți 10 dintre cele mai răspândite mituri legate de traduceri, care adesea îngreunează procesul de traducere în loc să îl faciliteze.


Mitul nr.1 – Mai mare înseamnă întotdeauna mai avantajos.
Uneori, clienţii consideră că serviciile unei firme mari de traduceri, sunt automat mai bune din punct de vedere calitativ. Până la urmă, dacă o firmă lucrează cu mii de traducători, specializați pe sute de limbi străine, aceasta este o dovadă a calității. Nu este neapărat adevărat.


Generaliștii nu sunt întotdeauna mai competenți decât specialiștii. Dacă aveți nevoie de traducere într-o singură limbă străină, sau într-un domeniu specializat de activitate, puteți obține rezultate mai bune apelând la o agenție mică, sau la un traducător liber profesionist.


Agențiile mari au rolul de a servi companiilor ce investesc sute de mii de dolari în servicii de traducere. Cum o dubiță poate să nu fie mașina potrivită pentru o persoană singură, fără copii, așa nici funizorii mari de traduceri pot să nu reprezinte soluția ideală pentru orice tip de proiect.


Mitul nr. 2 – Am nevoie doar de un traducător.
Chiar și cei mai buni scriitori apelează la editori, revizori și alte persoane pentru a obține o lucrare desăvârșită. Pe același principiu, un proces profesionist de traducere implică adesea mai multe persoane. Nu aveți nevoie doar de un traducător profesionist pentru a traduce conținutul, ci și de un editor care să îl poată revizui. Puteți avea nevoie chiar și de un revizor separat sau de o persoană care să asigure un format adecvat al documentului.


Colaborarea directă cu traducători liber profesionişti este o bună strategie pentru anumite tipuri de proiecte, în special pentru că pot recomanda revizori ce asigură o a doua revizuire a textului. Cu toate acestea, când aveți proiecte complexe ce implică mai multe limbi sursă, tipuri de conținut și formaturi de fișiere, o agenție reprezintă o soluție mai adecvată.


Mitul nr. 3 – Mai mulți traducători vor asigura o mai bună calitate a serviciului.
Cu timpul, traducătorii se familiarizează cu tipul de redactare, tonul și mesajul clienților lor. Gândiți-vă la ei ca la șoferii care se familiarizează cu aceeași rută, conducând astfel mult mai rapid și mai bine. 

Traducătorii nu sunt interșanjabili. În general, dacă același traducător sau același grup de traducători, nu sunt folosiți constant pe aceleaşi proiecte, consecvenţa începe să scadă, iar traducerile par să redea un ton şi un stil diferit. Dacă aveți proiecte care se repetă periodic, veți dori să apelați la o echipă dedicată de oameni, care devin extrem de familiarizați cu conținutul sursă, fie că este vorba de liber profesionişti sau de companii de traducere care îi desemnează pentru dumneavoastră.


Mitul nr. 4 – Compătimirea unui furnizor în locul altuia, asigură o calitate mai ridicată.
Majoritatea achizitorilor de traduceri consideră că este înțelept să plătească o agenție pentru a realiza traducerea și o alta pentru a efectua revizia. Exista mai multe motive pentru care această tehnică este sortită eșecului.

În primul rând, scopul celor care efectuează revizia devine “detectarea erorilor”. Pentru a dovedi că fac o treabă bună, aceștia vor semnala cât mai multe erori posibile, chiar dacă majoritatea schimbărilor sugerate sunt adesea preferențiale. 

Într-adevăr, anumiți furnizori vor spera ca prin descoperirea unui număr cât mai mare de erori, să fie răsplătiți cu munca de traducere, care este în general este mult mai bine plătită decât cea pentru controlul calității.

În al doilea rând, clientul, va aloca în final foarte mult timp medierii dintre cele două părți, iar majoritatea “erorilor” se vor reduce la opinia unei persoane versus a alteia.

În al treilea rând, procesul va deveni unul combativ, în loc să se mențină la stadiul de colaborare.

Mitul nr. 5 – Realizarea unui proces de retroversiune, va asigura calitatea.
Adesea, achizitorii de traduceri consideră că pot măsura calitatea, prin efectuarea unui “test orb”. Aceștia trimit un proiect către un furnizor pentru a-l traduce, urmând ca mai apoi să trimită traducerea rezultată unui alt furnizor, cu solicitarea de a efectua o retrovesiune către limba sursă.


În final, aceștia compară cele două versiuni, pentru a verifica similitudinea. În realitate, acest proces duce la eșec. De ce? Deoarece erorile pot interveni în oricare moment al procesului. Dacă furnizorul care efectuează a doua traducere, comite o greșeală, cu siguranță vor exista diferențe între textul original și cel re-tradus, însă clientul nu va putea descoperi proveniența erorii.


Mitul nr.6 – Angajatii bilingvi imi vor oferi un feedback de calitate.
Multi achizitori de traduceri consideră că au o scurtătură către evaluarea calităţii – pur şi simplu roagă un coleg sau un angajat bilingv să arunce o privire. În realitate, este ca şi cum l-ai ruga pe unchiul tau, care recondiţionează maşini în timpul său liber, să verifice dacă mecanicul ţi-a efectuat corect reparaţiile. 

Unchiul tău ştie suficient cât să ofere o părere, dar feedback-ul său nu este întotdeauna relevant sau util. De asemenea, este foarte puţin probabil ca el să fie expert pe fiecare segment al reparaţiilor auto.  În mod similar, traducătorii sunt profesionişti, în timp ce persoanele bilingve sunt persoanele care aprobă calitatea nu. 

Singura modalitate prin care angajaţii bilingvi pot oferi feedback util cu privire la calitatea traducerilor, este prin comunicarea exactă a elementelor asupra cărora trebuie să-și concentreze atenția. Dacă sunt întrebaţi doar “Poţi să citeşti şi să-mi spui ce crezi despre asta?”, nu vor fi în măsură să furnizeze un feedback de calitate.


Mitul nr. 7 – Controlul de calitate al traducerii funcţionează bine.
Pentru calitatea traducerii, concentrarea trebuie să fie, nu pe controlul calităţii (verificarea greşelilor), ci mai degrabă, pe îmbunătăţirea calităţii (efectuând de la bun început o traducere mai bună). Ai vrea să pleci cu o maşină din parcare pe care mai apoi să o returnezi după o săptămână din cauza unor defecte din fabrică? Sau, ai prefera de la început, să ai o maşină bună? 

Există multe modalităţi de a asigura o traducere de calitate de la bun început, dar cea mai importantă este furnizarea de traducători şi editori care deţin resursele necesare, astfel încât aceştia să înţeleagă cât mai mult posibil din context pentru a descoperi adevăratul scop al comunicării. Echipele de traducători care sunt înarmate cu glosare, ghiduri stilistice, materiale de suport şi informaţii contextuale, pot realiza o traducere mult mai bună din punct de vedere calitativ decât cei cărora li s-a înmânat un text fără fond.


Mitul nr. 8 – Conţinutul meu sursă nu are impact asupra calităţii.
Un procent mare de “erori de traducere” sunt cauzate de textul sursă care are o calitate de redactare îndoielnică sau neclară. Putem considera traducerea precum “vopsitul” – putem încerca să ascundem zgârieturile şi defectele maşinii. 

Când o propoziţie are mai multe înţelesuri, traducătorul trebuie să facă o supoziţie documentată despre ceea ce autorul a încercat să spună. De obicei, traducătorii nu au nici măcar posibilitatea de a-şi clarifica aspectele neclare cu ajutorul textului sursă, pentru a afla intenţia din spatele unui termen ambiguu.


Aceştia se bazează pe abilităţile de cercetare şi pe experienţa profesională pentru a încerca să îşi dea seama de sensul intenționat, dar acest lucru nu este de dorit si poate duce, evident, la o traducere ce nu se poate măsura – dar nu neaparat din vina traducatorului. Comunicarea este o stradă cu două sensuri. Dacă mesajul sursă nu este clar, de cele mai multe ori nici traducerea nu va fi.


Mitul nr. 9 – Tehnologia ar trebui evitată.
Mulţi traducători începători cred în mod eronat că “tehnologia specific traducerilor” se referă la traducerea generată de calculator, precum Google Translate.  În realitate, cei mai mulţi traducători profesionişti utilizează instrumente software care au încorporată “memoria traducerilor”, o bază de date a traducerilor anterioare. 

La fel ca şi mecanicii auto care astăzi folosesc  programe de ultimă generaţie, traducătorii folosesc de asemenea instrumente  pentru a asigura coerenţă şi pentru a-şi grăbi activitatea.
Memoria de traducere oferă un alt avantaj – de obicei ajută la economisirea de bani pentru client, însemnând că acesta nu trebuie să plătească pentru traducerea aceleiaşi propoziţii sau fraze de mai multe ori.


În orice text cu multe repetiţii, instrumentele de traducere sunt extrem de utile pentru a asigura calitate şi consecvenţă. Pe lângă acest aspect, aceste instrumente sunt larg răspândite în rândul traducătorilor profesionişti şi au fost folosite timp de mai multe decenii.


Mitul nr. 10 – Când ceri o “traducere”, vei obţine acelaşi lucru de la toată lumea.
Dacă vezi un indicator pe care scrie “spălătorie de maşini”, înseamnă că vei conduce printr-o spălătorie automată pentru a curăţa doar exteriorul maşinii? Este inclus şi un strat de ceară? Va fi aspirată la interior? Se şterg scaunele? O “curăţare auto” poate include o paletă mai largă de servicii, în funcţie de cine o furnizează.


Tot astfel şi într-o “traducere” pot fi sau nu incluse mai multe elemente. Unii furnizori vor include serviciile unui editor profesionist şi ale unui revizor, direct în preţul traducerii, în timp ce alţii nu. Unele companii vor reface formatul documentului sursă ca parte a cotei standard, în timp ce altele vor percepe un cost suplimentar pentru acest lucru.


Majoritatea furnizorilor vor percepe o taxă mai mare dacă proiectul trebuie predat în regim de urgenţă sau dacă are un limbaj de specialitate. Şi, de obicei, ratele variază de la o limba la altă, chiar şi dintr-o direcţie de traducere în alta (preţul pentru o traducere în limba franceză spre limba engleză poate să difere de cel pentru limba engleză spre limba franceză), la acelaşi furnizor.


Concluzia?
La fel că şi măsurarea calităţii scrisului unei persoane, calitatea traducerii nu este o temă simplă. De multe ori, este una extrem de subiectivă. Cine este “cel mai bun scriitor”? Răspunsul variază în funcţie de genul de scris şi chiar de cititor.


Şi cine este “cel mai bun mecanic”? Este dificil pentru persoană care aprobă calitatea să judece acest lucru, însă poate stabili alţi parametri de performanţă – cum rulează maşina, câte drumuri necesită la mecanic, de câte ori se strică, cât de repede se poate pregăti maşina pentru service şi cum este tratat ca şi client.


Este mult mai dificil pentru un şofer obişnuit să înţeleagă diagnoze tehnice şi mecanice cu o complexitate ridicată. Acelaşi lucru este valabil şi în cazul traducerii – înţelegând calitatea la un nivel mai profund, presupune chiar mai mult decât competenţă în două limbi străine.


De fapt, pentru non-lingvişti, uneori cel mai bun indicator de calitate al traducerii, nu are de-a face cu lucruri precum erori de scriere şi greşeli de ortografie. Din punctul de vedere al achizitorului, calitatea traducerii are adesea mai mult de-a face cu dovada reală a unei traduceri bune – rezultatele care reies – o mai bună promovare/cunoaştere a brand-ului, mai mulţi clienţi, mai multe vizualizări ale paginii de internet, mai multe descărcări şi evident mai multe vânzări.

 

Vrei să ne conectăm? Click...

Share on facebook
Share on pinterest
Share on twitter
Share on linkedin

De interes

Servicii traducere