Sfântul Andrei – Tradiţii, obiceiuri şi superstiţii

Deşi nu mai sunt atât de respectate în zilele noastre, datinile şi obiceiurile româneşti au fost cele care au făcut ca numele României să fie cunoscut în lumea întreagă. Pe 30 noiembrie este Sfântul Andrei, sărbătoare sfântă celebrată în toată lumea.

Sfântul Andrei

Deşi nu mai sunt atât de respectate în zilele noastre, datinile şi obiceiurile româneşti au fost cele care au făcut ca numele României să fie cunoscut în lumea întreagă. Pe 30 noiembrie este Sfântul Andrei, sărbătoare sfântă celebrată în toată lumea.

Sfântul Andrei

Deşi nu mai sunt atât de respectate în zilele noastre, datinile şi obiceiurile româneşti au fost cele care au făcut ca numele României să fie cunoscut în lumea întreagă. Pe 30 noiembrie este Sfântul Andrei, sărbătoare sfântă celebrată în toată lumea. La români acestă sărbatoare are o semnificaţie aparte, Sfântul Andrei fiind ocrotitorul României. Mulţi dintre noi respectăm tradiţiile acestei sărbători, dar puţini cunosc semnificaţiile, istoricul sau legenda.

Povestea Sfântului Andrei

Ziua de 30 nioembrie este sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei. Ea are o semnificaţie aparte pentru poporul român. Sfântul Andrei este cel care a botezat primii creştini pe teritoriul ţării noastre, fiind considerat patronul spiritual al românilor. Sfântul Andrei, originar din Betsaida, înainte de a fi Apostol al Domnului era ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul. El s-a hotărât să-l urmeze pe Iisus Hristos şi a devenit „cel întâi chemat”. După Învierea lui Iisus şi coborârea Spiritului Sfânt (Rusaliile), apostolii s-au întâlnit şi au tras la sorţi care unde se va duce pentru propăvăduirea credinţei creştine. Ţinutul Scytia, adică Dobrogea, i-a revenit Sfântului Andrei. După multe peregrinări, el se stabileşte în Peloponezul grecesc, în oraşul Patras, lângă Corint în judeţul Constanţa, unde moare din ordinul guvernatorului roman Aegeas pe 30 noiembrie în anul 60 în timpul Împăratului Nero. Sursele bisericeşti vorbesc despre faptul că Sfântul Andrei a fost răstignit pe o cruce în forma de X cu capul în jos, căreia i s-a spus „Crucea Sfântului Andrei” şi care se regăseşte pe steagul Scoţiei.

Tradiţiile sărbătorii Sfântului Andrei la români

Sfântul Andrei - Tradiţii, obiceiuri şi superstiţii

–          Legendele spun că în noaptea Sfântului Andrei (29/30 noiembrie) se practică ritualuri cu scopul de a proteja oamenii, animalele şi gospodăriile. Este noaptea în care spiritele negre bântuie locurile pământeşti. Acest obicei se desfăşoară la miezul nopţii, în cimitir cu apă sfinţită, lumânări, un vas nou cu gura largă şi câţiva bănuţi de argint care se pun pe un mormânt părăsit. După ce se spun câteva rugăciuni, se poate vedea în apa turnată în vas firul evenimentelor. –          Legendele din Bucovina spun că în noaptea Sfântului Andrei lupii încep să vorbească şi îşi mişcă gâturile înţepenite. Cel ce vrea să audă vorbele lupilor, va muri repede, iar dacă un om este atacat de lupi acesta se va transforma în vârcolac. –          De Sfântul Andrei femeile întorc oalele şi cănile cu gura în jos sau scot din sobă cenuşă caldă pentru ca strigoii să nu se adapostească la căldură sau împrăştie prin curte bucăţi de pâine pe care strigoii să le mănânce şi să nu mai intre în casă. Ca să se apere de vârcolaci atârnă şiruri de usturoi la intrare şi lasă candela aprinsă (în unele zone există obiceiul de a se unge cu usturoi tocurile uşilor şi ferestrelor). Animalelor li se amestecă în hrană câte un fir de busuioc sau li se pune o picătură de aghiasmă în apă. În trecut exista „descântecul sării”: un drob de sare descântat era îngropat în faţa grajdului. El era dezgropat la primăvară de Sfântul Gheorghe când sarea era amestecată în hrana animalelor ca să le ferească de farmece. –          Sărbătoarea Sfântului Andrei este prevestitoarea ursitului pentru fetele tinere nemăritate. Se spune ca un fir de busuioc aşezat sub pernă face ca în vis să apară imaginea ursitului. În alte părţi se foloseşte metoda „făcutului cu ulcica”: singură în faţa sobei, fata întoarce un vas nou de lut pe fundul căruia lasă să ardă 3 cărbuni. Rostind o incantaţie ea roteşte uşor vasul şi atrage atenţia celui iubit. Un alt obicei pentru a ghici viitorul constă în a privi un pahar cu apă neîncepută în care aruncă o verighetă sfinţită de preot în mijlocul căruia apare chipul ursitului. Tot pentru aflarea viitorului o fată dezbracată se aşează între două oglinzi cu o lumânare în fiecare mână şi priveşte intens în oglinda din faţă. Se spune că în oglinda din spate i se reflectă scene din viitor şi imaginea viitorului soţ. – De Sfântul Andrei se poate afla prognoza pentru anul următor. Tradiţia spune că se iau 12 cepe care se duc în podul casei şi se lasă acolo până în seara de Crăciun. Fiecărei luni a anului îi corespunde o ceapă. Cepele care s-au stricat semnifică luni ploioase cu grindină, iar cele care au încolţit, luni favorabile pentru recoltă. La fel se face şi cu grâul care este pus la încolţit pentru fiecare membru al familiei. Cel al cărui grâu este frumos şi înalt se spune că va avea un an bun cu bani şi sănătate. Dacă în noaptea Sfântului Andrei este senin şi cald, atunci vom avea o iarnă blândă, dacă este ger, vom avea o iarnă grea. Sfântul Andrei - Tradiţii, obiceiuri şi superstiţii Fiecare tradiţie are farmecul ei, însă sărbătoarea Sfântului Andrei este una dintre cele mai însemnate ca simboluri pentru români. Dacă aveţi posibilitatea de a vă afla la ţară de Sfântul Andrei, nu rataţi şansa de a asista la tradiţiile şi obiceiurile acestei zile. Şi nu uitaţi de grâul pus la încolţit pe 30 noiembrie! Sursa: www.info-ghid.ro Deşi nu mai sunt atât de respectate în zilele noastre, datinile şi obiceiurile româneşti au fost cele care au făcut ca numele României să fie cunoscut în lumea întreagă. Pe 30 noiembrie este Sfântul Andrei, sărbătoare sfântă celebrată în toată lumea. La români acestă sărbatoare are o semnificaţie aparte, Sfântul Andrei fiind ocrotitorul României. Mulţi dintre noi respectăm tradiţiile acestei sărbători, dar puţini cunosc semnificaţiile, istoricul sau legenda.

Povestea Sfântului Andrei

Ziua de 30 nioembrie este sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei. Ea are o semnificaţie aparte pentru poporul român. Sfântul Andrei este cel care a botezat primii creştini pe teritoriul ţării noastre, fiind considerat patronul spiritual al românilor. Sfântul Andrei, originar din Betsaida, înainte de a fi Apostol al Domnului era ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul. El s-a hotărât să-l urmeze pe Iisus Hristos şi a devenit „cel întâi chemat”. După Învierea lui Iisus şi coborârea Spiritului Sfânt (Rusaliile), apostolii s-au întâlnit şi au tras la sorţi care unde se va duce pentru propăvăduirea credinţei creştine. Ţinutul Scytia, adică Dobrogea, i-a revenit Sfântului Andrei. După multe peregrinări, el se stabileşte în Peloponezul grecesc, în oraşul Patras, lângă Corint în judeţul Constanţa, unde moare din ordinul guvernatorului roman Aegeas pe 30 noiembrie în anul 60 în timpul Împăratului Nero. Sursele bisericeşti vorbesc despre faptul că Sfântul Andrei a fost răstignit pe o cruce în forma de X cu capul în jos, căreia i s-a spus „Crucea Sfântului Andrei” şi care se regăseşte pe steagul Scoţiei.

Tradiţiile sărbătorii Sfântului Andrei la români

Sfântul Andrei - Tradiţii, obiceiuri şi superstiţii

–          Legendele spun că în noaptea Sfântului Andrei (29/30 noiembrie) se practică ritualuri cu scopul de a proteja oamenii, animalele şi gospodăriile. Este noaptea în care spiritele negre bântuie locurile pământeşti. Acest obicei se desfăşoară la miezul nopţii, în cimitir cu apă sfinţită, lumânări, un vas nou cu gura largă şi câţiva bănuţi de argint care se pun pe un mormânt părăsit. După ce se spun câteva rugăciuni, se poate vedea în apa turnată în vas firul evenimentelor. –          Legendele din Bucovina spun că în noaptea Sfântului Andrei lupii încep să vorbească şi îşi mişcă gâturile înţepenite. Cel ce vrea să audă vorbele lupilor, va muri repede, iar dacă un om este atacat de lupi acesta se va transforma în vârcolac. –          De Sfântul Andrei femeile întorc oalele şi cănile cu gura în jos sau scot din sobă cenuşă caldă pentru ca strigoii să nu se adapostească la căldură sau împrăştie prin curte bucăţi de pâine pe care strigoii să le mănânce şi să nu mai intre în casă. Ca să se apere de vârcolaci atârnă şiruri de usturoi la intrare şi lasă candela aprinsă (în unele zone există obiceiul de a se unge cu usturoi tocurile uşilor şi ferestrelor). Animalelor li se amestecă în hrană câte un fir de busuioc sau li se pune o picătură de aghiasmă în apă. În trecut exista „descântecul sării”: un drob de sare descântat era îngropat în faţa grajdului. El era dezgropat la primăvară de Sfântul Gheorghe când sarea era amestecată în hrana animalelor ca să le ferească de farmece. –          Sărbătoarea Sfântului Andrei este prevestitoarea ursitului pentru fetele tinere nemăritate. Se spune ca un fir de busuioc aşezat sub pernă face ca în vis să apară imaginea ursitului. În alte părţi se foloseşte metoda „făcutului cu ulcica”: singură în faţa sobei, fata întoarce un vas nou de lut pe fundul căruia lasă să ardă 3 cărbuni. Rostind o incantaţie ea roteşte uşor vasul şi atrage atenţia celui iubit. Un alt obicei pentru a ghici viitorul constă în a privi un pahar cu apă neîncepută în care aruncă o verighetă sfinţită de preot în mijlocul căruia apare chipul ursitului. Tot pentru aflarea viitorului o fată dezbracată se aşează între două oglinzi cu o lumânare în fiecare mână şi priveşte intens în oglinda din faţă. Se spune că în oglinda din spate i se reflectă scene din viitor şi imaginea viitorului soţ. – De Sfântul Andrei se poate afla prognoza pentru anul următor. Tradiţia spune că se iau 12 cepe care se duc în podul casei şi se lasă acolo până în seara de Crăciun. Fiecărei luni a anului îi corespunde o ceapă. Cepele care s-au stricat semnifică luni ploioase cu grindină, iar cele care au încolţit, luni favorabile pentru recoltă. La fel se face şi cu grâul care este pus la încolţit pentru fiecare membru al familiei. Cel al cărui grâu este frumos şi înalt se spune că va avea un an bun cu bani şi sănătate. Dacă în noaptea Sfântului Andrei este senin şi cald, atunci vom avea o iarnă blândă, dacă este ger, vom avea o iarnă grea. Sfântul Andrei - Tradiţii, obiceiuri şi superstiţii Fiecare tradiţie are farmecul ei, însă sărbătoarea Sfântului Andrei este una dintre cele mai însemnate ca simboluri pentru români. Dacă aveţi posibilitatea de a vă afla la ţară de Sfântul Andrei, nu rataţi şansa de a asista la tradiţiile şi obiceiurile acestei zile. Şi nu uitaţi de grâul pus la încolţit pe 30 noiembrie! Sursa: www.info-ghid.ro]]>

Vrei să ne conectăm? Click...

Share on facebook
Share on pinterest
Share on twitter
Share on linkedin

De interes

Efectul limbii materne

Raportul CX multilingv Unbabel Global 2021 Ce se află între construirea încrederii și blocarea creșterii Prezentare generală a sondajului Data derulării: 26 august 2021 Regiuni

Citește »

Servicii traducere