Cacofonie este un neologism format din gr.kakos – urât, rău şi gr.phone – sunet. Opusul cacofoniei este eufonia.
Eufonia este un termen folosit pentru a desemna un cuvânt sau o frază care are ca efect o impresie acustică plăcută, în special grupuri de consoane și vocale folosite care, puse împreună, formează sunete plăcute și melodioase.
Cacofonia nu se referă numai la perechea ca-ca, deşi aceasta este cea mai nefericită alăturare de silabe. La fel de neinspirate sunt şi grupurile la-la, să-să, ma-ma, ci-ci, ca-că etc.
Cei mai mulți încearcă să evite cacofonia punând „virgulă” între cele două cuvinte care o formează sau „şi” în anumite situaţii. În cazurile precum „ca cadou”, spre exemplu, multe persoane tind să reformuleze astfel: „ca,(virgulă) cadou” sau „ca şi cadou”.
Ambele variante sunt greşite deoarece atrag şi mai mult atenţia asupra cacofoniei, iar pronunţat „ca virgulă cadou” nu sună bine deloc, ba chiar înrăutăţeşte situaţia.
Cel mai bun şi eficient mod de a evita o cacofonie este de a folosi sinonime sau intercalarea unui sau a mai multor cuvinte între acelea care formează cacofonia şi reformularea ideii.
Exemple:
Greşit: „I-am dat lui Ionuț ca cadou o carte super!”
Corect: „I-am făcut cadou lui Ionuț o carte super!”
Greşit: „Te porţi ca golanii de la colţul străzii!”
Corect: „Te porţi precum golanii de la colţul străzii!”
Traduceri la timp, de fiecare dată – traduceri@babylonconsult.ro
Cacofonii acceptate de limba română: Ion Luca Caragiale, Biserica Catolică, tactica cavalerească.
