De vreme ce între oameni de naţionalităţi diferite a existat nevoia de comunicare, a existat şi nevoia de traducători. Această nevoie a crescut pe măsură ce globalizarea a mărit contactul dintre oameni. Cu timpul au apărut o serie de idei preconcepute şi mituri referitoare la traduceri şi …
De vreme ce între oameni de naţionalităţi diferite a existat nevoia de comunicare, a existat şi nevoia de traducători. Această nevoie a crescut pe măsură ce globalizarea a mărit contactul dintre oameni. Cu timpul au apărut o serie de idei preconcepute şi mituri referitoare la traduceri şi …
De vreme ce între oameni de naţionalităţi diferite a existat nevoia de comunicare, a existat şi nevoia de traducători. Această nevoie a crescut pe măsură ce globalizarea a mărit contactul dintre oameni. Cu timpul au apărut o serie de idei preconcepute şi mituri referitoare la traduceri şi traducători. Iată care sunt cele mai frecvente:
1. Persoanele crescute într-un mediu bilingv pot fi traducători
Dacă o persoană a fost crescută într-un mediu bilingv nu înseamnă automat că poate fi traducător. Nu te poţi hotărî într-o dimineaţă să faci o traducere Spaniolă – Engleză doar pentru simplul fapt că înţelegi şi vorbeşti fluent ambele limbi sau eşti chiar un vorbitor nativ al celor două. Vorbitul unei limbi diferă de scrisul acesteia, iar cei care vorbesc fluent o limbă nu înseamnă neapărat că ştiu şi să scrie corect. O persoană trebuie să înţeleagă problemele pe care le ridică efectuarea unei traduceri.
Un traducător trebuie să ştie atunci când aspectele culturale ale textului sursă trebuie transpuse şi în versiunea tradusă şi când nu. Traducerea unui text etnic, a unor documente legale, a unor scrieri filozofice sau a textelor literare necesită o abordare diferită.
2. Traducerile pot fi făcute rapid
Traducerea reprezintă un proces care necesită o perioadă considerabilă de timp. Mulţi oameni consideră că traducerea este o sarcină ce poate fi îndeplinită uşor, prin simpla substituire a cuvintelor.
Un dactilograf competent poate scrie un document de 3.000 de cuvinte în mai puţin de o oră. Acest lucru nu este valabil şi în cazul traducerilor. Numărul real de cuvinte pe care un traducător le poate traduce într-o oră poate varia în funcţie de tipul textului. În medie, numărul de cuvinte traduse efectiv într-o zi este de 3.000.
Traducătorii îşi alocă mult timp pentru a se asigura că traducerea corespunde documentului original: caută definiţii, sinonime, analizează contextul, conceptele, semantica, termenii ambigui şi influenţele culturale, editează textul şi verifică gramatica, ortografia, semnele de punctuaţie etc.
3. Dacă un traducător traduce bine, să spunem, din limba engleză în limba franceză, va traduce la fel de bine şi din limba franceză în limba engleză
Puţini traducători sunt capabili să facă acest lucru, majoritatea limitându-se la o singură direcţie de traducere. Indiferent cât de bine ar stăpâni ambele limbi, una din ele este dominantă.
4. Traducătorii pot traduce orice atât timp cât cunosc limba străină respectivă
Specializările au fost create pentru un motiv bine întemeiat. Nimeni nu poate fi expert în toate. Este evident că este necesară cunoaşterea unei limbi străine pentru a realiza o traducere, însă înţelegerea traducerii nu îl face pe traducător expert în toate. Pentru a fi capabil să traduci un text dintr-un anumit domeniu trebuie să cunoşti în detaliu domeniul respectiv. De exemplu, traducerile medicale nu pot fi făcute de orice traducător, deoarece presupun cunoaşterea termenilor medicali, a corpului uman şi a procedurilor medicale.
5. Traducerile computerizate sunt de încredere
Software-urile de traduceri pot fi utile în anumite cazuri, însă nu sunt nici pe departe o sursă fiabilă. Problema este că acestea nu înţeleg sensul termenilor, nu ştiu cum să rezolve neregulile limbii, ceea ce nu se întâmplă în cazul unui traducător uman.
6. Traducătorii pot interpreta şi interpreţii pot traduce
Deşi cei doi termini par să descrie aceeaşi acţiune există o diferenţă între traducere şi interpretare. Scrisul şi vorbitul sunt două lucruri diferite, la fel ca şi calificările. Dacă o persoană este calificată într-unul din cele două domenii, asta nu înseamnă că este abilitată să lucreze şi în celălalt.
Sursa: http://EzineArticles.com/?expert=Jeff_Montero
De vreme ce între oameni de naţionalităţi diferite a existat nevoia de comunicare, a existat şi nevoia de traducători. Această nevoie a crescut pe măsură ce globalizarea a mărit contactul dintre oameni. Cu timpul au apărut o serie de idei preconcepute şi mituri referitoare la traduceri şi traducători. Iată care sunt cele mai frecvente:
1. Persoanele crescute într-un mediu bilingv pot fi traducători
Dacă o persoană a fost crescută într-un mediu bilingv nu înseamnă automat că poate fi traducător. Nu te poţi hotărî într-o dimineaţă să faci o traducere Spaniolă – Engleză doar pentru simplul fapt că înţelegi şi vorbeşti fluent ambele limbi sau eşti chiar un vorbitor nativ al celor două. Vorbitul unei limbi diferă de scrisul acesteia, iar cei care vorbesc fluent o limbă nu înseamnă neapărat că ştiu şi să scrie corect. O persoană trebuie să înţeleagă problemele pe care le ridică efectuarea unei traduceri.
Un traducător trebuie să ştie atunci când aspectele culturale ale textului sursă trebuie transpuse şi în versiunea tradusă şi când nu. Traducerea unui text etnic, a unor documente legale, a unor scrieri filozofice sau a textelor literare necesită o abordare diferită.
2. Traducerile pot fi făcute rapid
Traducerea reprezintă un proces care necesită o perioadă considerabilă de timp. Mulţi oameni consideră că traducerea este o sarcină ce poate fi îndeplinită uşor, prin simpla substituire a cuvintelor.
Un dactilograf competent poate scrie un document de 3.000 de cuvinte în mai puţin de o oră. Acest lucru nu este valabil şi în cazul traducerilor. Numărul real de cuvinte pe care un traducător le poate traduce într-o oră poate varia în funcţie de tipul textului. În medie, numărul de cuvinte traduse efectiv într-o zi este de 3.000.
Traducătorii îşi alocă mult timp pentru a se asigura că traducerea corespunde documentului original: caută definiţii, sinonime, analizează contextul, conceptele, semantica, termenii ambigui şi influenţele culturale, editează textul şi verifică gramatica, ortografia, semnele de punctuaţie etc.
3. Dacă un traducător traduce bine, să spunem, din limba engleză în limba franceză, va traduce la fel de bine şi din limba franceză în limba engleză
Puţini traducători sunt capabili să facă acest lucru, majoritatea limitându-se la o singură direcţie de traducere. Indiferent cât de bine ar stăpâni ambele limbi, una din ele este dominantă.
4. Traducătorii pot traduce orice atât timp cât cunosc limba străină respectivă
Specializările au fost create pentru un motiv bine întemeiat. Nimeni nu poate fi expert în toate. Este evident că este necesară cunoaşterea unei limbi străine pentru a realiza o traducere, însă înţelegerea traducerii nu îl face pe traducător expert în toate. Pentru a fi capabil să traduci un text dintr-un anumit domeniu trebuie să cunoşti în detaliu domeniul respectiv. De exemplu, traducerile medicale nu pot fi făcute de orice traducător, deoarece presupun cunoaşterea termenilor medicali, a corpului uman şi a procedurilor medicale.
5. Traducerile computerizate sunt de încredere
Software-urile de traduceri pot fi utile în anumite cazuri, însă nu sunt nici pe departe o sursă fiabilă. Problema este că acestea nu înţeleg sensul termenilor, nu ştiu cum să rezolve neregulile limbii, ceea ce nu se întâmplă în cazul unui traducător uman.
6. Traducătorii pot interpreta şi interpreţii pot traduce
Deşi cei doi termini par să descrie aceeaşi acţiune există o diferenţă între traducere şi interpretare. Scrisul şi vorbitul sunt două lucruri diferite, la fel ca şi calificările. Dacă o persoană este calificată într-unul din cele două domenii, asta nu înseamnă că este abilitată să lucreze şi în celălalt.
Sursa: http://EzineArticles.com/?expert=Jeff_Montero]]>
