Spre deosebire de traducerea clasică, în care traducătorul are la dispoziție timp de gândire, de cântărire și alegere a termenilor potriviți, de verificare și revizuire pentru a șlefui frazarea finală, interpretul nu dispune de un asemenea lux.
Interpretul este acea persoană care funcționează ca o interfață verbal-relațională între doi sau mai mulți interlocutori care vorbesc limbi diferite, ajutându-i să poarte și să finalizeze conversații, adesea cu mare grad de importanță diplomatico-militară sau economico- socială.
A învăța corect limba maternă este o realizare pe care nu toți oamenii o reușesc. A învăța una sau mai multe limbi străine la un nivel de performanță înalt, fluent, cursiv și corect, cu un bagaj lexical mare, intră deja în sfera performanțelor și abilităților speciale, deja de aici numărul subiecților se rarefiază.
Dar a reuși să folosești cele două limbi stăpânite perfect – cea maternă și cea străină – în mod simultan și paralel, spontan și cu o viteză de producere cel puțin la fel de mare ca aceea a vorbitorilor pentru care se face interpretarea – ține de capacități și abilități din zone de vârf ale performanței lingvistice și de comunicare.
Interpretarea de conferință este una din slujbele cu cel mai mare consum nervos, care antrenează o arie extrem de mare a cortexului, fapt dovedit în studii științifice care se derulează de peste o jumătate de secol.
Interpretul – un ceas fără eroare
Interpretul trebuie să funcționeze ca un ceas, indiferent de starea în care se află sau de problemele pe care le-a lăsat acasă. Odată făcută „încălzirea”, maratonul începe nemilos, necruțător, fără a lăsa mult timp pentru respirat.
Fie că se află în spatele vorbitorilor – interpretariat consecutiv, așezat sau însoțindu-i în mișcare, fie că rămâne doar o voce în cască – interpretariat simultan, prezența fiindu-i disimulată în cabina din spatele sălii, interpretul este „în corzi”, atenția sa e încordată la maximum, iar tranziția între cele două limbi se face spontan, rapid, se caută cuvinte echivalente, se descâlcește ordinea cuvintelor și se reașază pentru a respecta topica limbii țintă, se iau notițe sau se memorează începutul frazei pentru a nu-l uita, și a nu trunchia fraza tradusă.
Limba germană, de pildă, are obositorul obicei de a plasa predicatele sau verbele propriu-zise din predicatele compuse la urma frazei lungi, după șirul întreg de complemente directe, fără a avea milă de interpretul care, în așteptarea loviturii de grație a predicatului, este condamnat să țină minte toate aceste importante complemente.
Limba engleză începe cu șirul de adjective și grupuri de cuvinte cu valoare adjectivală, în urma cărora sosește, gâfâind, substantivul. Este, de aceea, fiecare interpretare ca un exercițiu de gimnastică la bârnă sau paralele, un efort al echilibrului, un dans pe sârmă, cu salturi și tzukahare care nu se văd, nu primesc aplauze, dar sunt acolo, atât de importante și atât de indispensabile.
Interpreții – indispensabili în lumea globalizată
Și pentru că veni vorba de indispensabilitatea interpreților, iată azi, în acest veac globalizat, ei sunt de crucială trebuință pretutindeni unde se întâlnesc oamenii planetei, de la sălile de conferințe ale Uniunii Europene și toate întâlnirile diplomatice, până la satele prăfuite și bătute de soartă ale Afghanistanului, de la masa de tratative strategice, economice și politice până la sala în care se comunică mari descoperiri științifice, de la patul bolnavului adus din țara sa pentru a fi tratat de boala ce-i amenință viața și până la sala de căsătorii, sau cea de tribunal, sau arestul poliției, în care e de lămurit soarta și viața oamenilor, binele și răul, dreptul și îndatorirea ce stă în față fiecăruia.
O lingua franca ar exista, zice-se, însă totuși sunt destui care nu i-au pătruns tainele și nu-i pot folosi potențialul de comunicare, sau, insuficient de siguri pe ei, preferă serviciile unui interpret calificat, pentru a fi siguri că toată vorbirea s-a înțeles aidoma sensului cu care a fost emisă.
Responsabilitate maximă
În această privință, responsabilitatea interpretului este maximă. Vorbind de întâlniri diplomatice, de înțelegeri strategice, ultimative chiar, este de crucială importanță ca fiecare cuvânt, fiecare nuanță să fie tradusă întocmai, împreună cu intenția din spatele ei, așa cum a fost exprimată de vorbitor.
Sau poate – uneori – chiar îndreptând excesele vorbitorului și completând – cu tact și diplomație învățată din mers – nuanțele de politețe menite să prevină dezastrul.
Pentru că „un răspuns blând potolește mânia” și cu adevărat, fără a exagera, de multe ori viața și moartea, pacea sau războiul stau în puterea limbii interpretului.
Dacă lucrurile decurg bine, evenimentul se încheie, se trag concluzii, se scriu articole și dări de seamă și mai apoi se pun în practică cele discutate.
Dar dacă într-o comunicare de maximă importanță interpretul a greșit un cuvânt esențial, sau nu a redat o nuanță a ideii, sau a formulat o frază la afirmativ în loc de negativ, se declanșează un adevărat tsunami, cu consecințe uneori ilare, alteori de-a dreptul grave pentru urmările întrevederii respective.
În serviciul dumneavoastră
Interpreții, așadar, sunt acei oameni fără de care nu vă veți putea derula afacerea internațională, nu veți putea avea discuții fructuoase pe plan politic sau nu veți putea înțelege conferința colegului din Arabia Saudită care vorbește despre o importantă descoperire științifică.
Pentru a vă putea oferi serviciile lor, interpreții au în spate ani întregi de muncă istovitoare, de exercițiu, învățare, de greșeli și de foarte mult stres.
Mai mult decât un actor care repetă pentru a o mia oară același rol, interpretul este curentat de fiecare dată de aceeași emoție care-l stoarce de energie, pentru că este conștient de responsabilitatea muncii sale și dorește foarte mult să facă performanță, știind mai ales că nu există butonul „delete”, că nu poate revizui și nu are luxul de a o lua de la capăt și a se mai gândi.
Trimite o întrebare echipei noastre de experți lingviști info@babylonconsult.ro.
Când angajați un interpret, amintiți-vă că aveți înainte un om a cărui minte lucrează într-un ritm mult mai intens decât a celor din jur în acele momente, un om care se pune la dispoziție pentru a fi traversat de fluxurile de cuvinte venite din două sau chiar mai multe limbi, pe care, asemeni unui transformator de înaltă tensiune, trebuie să le convertească în unități de sens relevante pentru fiecare interlocutor. Iar la sfârșitul întrevederii, după ce tot ce trebuia să se spună s-a spus, nu uitați că acolo sus, pe firmamentul succesului, lucește și steaua interpretului.
