Importanța cuvintelor. LE BOURGET, Franța — După ani de pregatiri și două săptămâni neîntrerupte de negocieri, după toate discursurile și compromisurile din spatele ușilor închise, un cuvânt la locul nepotrivit, a oprit semnarea unui acord istoric în privința schimbărilor climatice – cel puțin pentru câteva ore.
Avocații administrației Obama au descoperit că ultimul draft de text are o hibă cu potențialul să oprească toate negocierile. În articolul 4 al documentului, era un rând care declara că țările mai bogate “trebuie” să aibă ținte macro-economice pentru reducere emisiilor de gaze cu efect de seră.
Nu pare a fi o problemă serioasă, dar în lumea negocierilor internaționale pe teme de mediu, fiecare cuvânt contează. În drafturile anterioare, cuvântul “trebuie” fusese “ar trebui” – și în limbajul folosit de ONU în acordurile de mediu, “trebuie” are implicații juridice, pe când “ar trebui” nu are.
Schimbarea acestui cuvânt ar fi obligat administrația Obama să trimită acordul final spre ratificare în Senat, lucru ce ar fi îngropat acordul deoarece republicanii au majoritatea în Senat, și aceștia nu l-ar fi votat niciodată. “Când m-am uitat la draft, am spus, “Nu putem face asta și nu vom face asta,” a povestit secretarul de stat John Kerry reporterilor.
“Ori este schimbat cuvântul ori președintele Obama și Statele Unite nu vor putea susține acest acord”. Și așa au început framântările. Cu ceasul care ticăia și cu începutul discuțiilor finale deja amânate căteva ore, negociatorii de vârf ai Statelor Unite, inghesuiți într-un hol al sălii de conferință încercând să schimbe limbajul acordului.
În același timp, susținătorii acordului se tem că redeschiderea negocierilor pe text ar putea duce la o avalanșă de revizuiri din partea altor țări, impotmolind întregul proces. Gazdele summitului au acceptat în cele din urmă schimbarea limbajului și acordul a fost semnat câteva minute mai târziu.
Acest acord istoric pe tema schimbării climatice a fost aprobat de 196 de guverne reprezentând aproape toate țările de pe planetă.
