Legea din Jante este o caracteristică a comportamentului de grup vizavi de persoanele din comunităţile scandinave, ce caracterizează şi critică sucessul şi reuşita individuale drept neadecvată şi scandaloasă. Conceptul Legii din Jante a fost realizat de scriitorul danez Aksel Sandemose în romanul “Un refugiat îţi depăşeşte limitele”. Romanul lui Sandemose descrie micul orăşel Jante aşa cum era la începutul secolului 20, însă tipic oraşelor şi comunităţilor mici, unde toată lumea ştie pe toată lumea, nimeni nu e în anonimat. Legea din Jante constituie un element important al culturii norvegiene şi anume umilinţa, învăţandu-i pe oameni să fie modeşti şi să nu-şi propună ţeluri prea mari. Acest lucru este deseori demonstrat în majoritatea refuzurilor de a-i critica pe ceilalţi. Norvegienii încearcă să-i trateze pe toţi în mod egal, fără a face diferenţieri. Aceştia nu îşi etalează bogăţiile şi reuşitele financiare şi nu îi văd cu ochi buni pe cei care procedează în mod contrar. Principiile de bază ale legii din Jante sunt: – Să nu crezi că eşti special – Să nu crezi că eşti mai deştept decât ceilalţi – Să nu crezi că eşti mai isteţ decât ceilalţi – Să nu te comporţi ca şi când ai fi mai bun decât ceilalţi – Să nu crezi că ştii mai mult decât ceilalţi – Să nu crezi că poţi rezolva lucrurile mai bine decât ceilalţi – Să nu râzi de ceilalţi – Să nu crezi că altora le pasă de tine – Să nu crezi că îi poţi învăţa ceva pe ceilalţi. – Să nu crezi că eşti priceput la ceva anume. Egalitarism Norvegienii se consideră egali, cultura acestora bazându-se pe principii democratice de respect şi interdependenţă. Ei apreciază oamenii pentru ei înşişi şi nu pentru ceea ce fac pentru a-şi câştiga existenţa, ori pentru realizările profesionale sau pentru banii pe care îi câştigă aceştia. Norvegienii preferă lucrurile simple şi nu apreciază ostentaţia şi excentricitatea duse la extrem. Aceştia se mândresc cu onestitatea şi cu sinceritatea în relaţiile interpersonale. ]]>
